Te-ai imaginat pe tine, aceeași persoană, trăind o altă viață, în alt univers paralel? Dar cum ar fi să poți să vezi puțin din toate versiunile tale, în toate universurile, toate deodată ? 🙂
Duminică noapte, Everything Everywhere All At Once a fost marele câștigător la Galei Premiilor Oscar 2023. Cu 11 nominalizări, filmul regizat de Daniel Kwan si Daniel Scheinert a luat 7 premii Oscar, fiind unul dintre cele mai premiate filme din ultimii ani
În România, filmul nu a fost adus de niciun distribuitor in cinema, ci a avut doar câteva proiecții speciale în cadrul TIFF. Însă, încă de la primele vizionări, a stârnit o adevărată nebunie. De asemenea, a reușit să divizeze publicul, unii fiind de părere că este genul de film pentru generația TikTok, superificială, care n-are rădbdare, alțiii considerându-l cu totul special, nemaintâlnit și original. Ca de obicei, când vine vorba de producții cinematografice, toți avem păreri subiective, dar eu nu m-aș grăbi să dau de perete cu acest film, așa cum au făcut-o diverși cinefili și critici. De foarte mulți ani, am renunțat la aceste ”bătălii” pentru că am crescut și m-am maturizat suficient să înțeleg că bucuria cea mai mare care ni se oferă sunt filmele însele, cu povești fermecătoare și personaje speciale. Premiile au însemnătate pentru cei care lucrează în industrie și este firesc să le fie recunoscute meritele.
Tocmai pentru că mie mi-a plăcut acest film, am vrut să descopăr mai mult despre poveste, despre mesajele și simbolurile pe care vor să le transmită regizorii, dar și care au fost acele ingrediente secrete ce au făcut ca acest film să fie cu priză la public, adorat și de generația tânără, dar și de o parte dintre cinefilii cu ștate vechi. Let’s dive in!
Despre ce este vorba in EEAAO ?
Cum ar fi să poți să treci printr-o multitudine de variante ale propriei vieți?
La prima vedere, Everything Everywhere All At Once pare a fi cea mai bună exemplificare a conceptului de multiverse. Are și mult umor, așa că nu poate fi un film serios, nu, conform unui anume public. Dacă te uiți mai atent, descoperi că filmul este incredibil de profund și vorbește despre multe teme contemporane.
Filmul spune povestea lui Evelyn Wang (Michelle Yeoh), o femeie chinezo-americană de vârstă mijlocie care conduce o spălătorie împreună cu soțul ei Waymond (Ke Huy Quan). Trecută de prima tinerețe, Evelyn pornește într-o aventură nebunească în care ea și numai ea poate salva lumea explorând universuri paralele și conectându-se la alte vieți pe care le-ar fi putut avea. Așa cum vă puteți imagina, de aici începe o adevărată nebunie cinematografică, pe care vă asigur că dacă nu ați văzut-o, o să vă surprindă multe scene.
Everything Everywhere All At Once poate fi considerat un film S.F., fantastic cel putin, așa că este o raritate în lista celor mai bune filme premiate cu Oscar. Știm deja că Hollywood-ul tinde să nu ia foarte în serios acest gen, desi este unul dintre cele mai influente din istoria cinematografiei.
De ce este Everything Everywhere All At Once mai profund decât pare la prima vedere
Am știut încă de când l-am văzut că foarte multor cinefili nu o să le placă, că vor zice despre film că este doar o interpretare bună a conceptului de multiverse, că e bine filmat, dar cam atât. Alții au zis că nu e un film de luat în serios, că este absurd, ilogic și un rollercoaster care te ține la o intensitate anume, dar nu dezvăluie și o profunzime.
Este dreptul fiecăruia dintre noi să ne placă sau nu un film, un obiect de artă, operă literară, muzicală etc. Dar de ce trebuie să aruncăm cu noroi într-un alt gen de film cu care fie nu rezonăm, fie nu-l întelegem ?
Să nu fiu înțeleasă grești. Nu consider că EEAAO este o capodoperă, dar uite că mi-a trezit un interes pentru film cum nu a reușit nici The Fabelmans al lui Spielberg, dar nici Avatarul lui James Cameron. Am zis déjà că Avatar nu avea ce căuta nominalizat la Best Picture sau de ce m-a dezamăgit, dar puteam trăi împăcată și dacă lua toate premiile. Daca aceasta editie a Oscarurilor ar fi avut loc in urma cu 10-15 ani, pot paria ca filme ca Elvis sau The Fabelmans ar fi luat toate premiile importante.
Lucrurile s-au mai schimbat timid, dar este clar ca acum lista filmelor nominalizate la Best Picture este mai variata si asta nu poate fi decat un lucru imbucurator.
Everything Everywhere All At Once este un film cu o energie explozivă, cu umor și scene în care îți stă mintea-n loc și te întrebi cum le-o fi venit ideea asta. Este un mix între genuri, între comedie absurdă și dramă și fantasy. Dar, ce cred eu că este esența acestui film este că ne arată că viața este un șir de momente întâmplătoare, și tocmai asta face ca fiecare clipă a vieții să fie specială și prețuită în mod egal. Totul are o însemnătate, chiar și acolo unde azi, noi oamenii, nu mai știm să privim sau să ne bucurăm de viață. Mi se pare că luăm atât de ușor totul în jurul nostru și uităm sensul.
Mai filosofic, dacă stăm să deconstruim mesajul, filmul pune pe tapet întrebarea cheie a filosofiei: care este sensul vieții noastre ? Cum îi dăm sens ?
Ei, în acest film, personajele se agață de ceea ce considerăm a fi cel mai important în viață : oamenii.
Da, Everything, Everywhere All At Once are mult umor, ba chiar folosește subgenul abusrdului. Iar acele scene comice încapsulează unele dintre cele mai puternice mesaje transmise de acest film : familia, dragostea și găsirea bucuriei în propria viață sunt cele mai importante. Pe scurt, dacă nimic nu are sens, totul este la fel de semnificativ.
Filmul regizat de Daniel Kwan si Daniel Scheinert nu este doar un film cool, care arată bine și aduce poate cea mai tare idee de folosire a multiversului, dezvoltată mult mai bine decât Dr. Strange in Multiverse of Madness, cu care a tot fost comparat încă de la început. Este și drama unei familii, o dramă profund personală, dar și despre libertatea individului. Întreaga poveste se învârte in jurul lui Evelyn, si a ei calatorie prin toate universurile pentru a ajunge într-un punct în care să își poată recunoaște propria traumă și efectul pe care l-a avut asupra soțului și fiicei ei. Doar odată ce o recunoaște, poate găsi catharsis și începe să meargă mai departe și să facă schimbări în viața ei.
Sensibilitatea și emoția acestui film vin foarte mult din interpretările actorilor, de la Michelle Yeoh la Stephanie Hsu, care dau totul în acest film.
În esența, filmul explorează natura existenței, identității și a multiversului. Prin secvențele sale de acțiune amețitoare și imaginile suprareale, filmul pune întrebări filozofice despre natura realității și rolul alegerii și al liberului arbitru în modelarea vieții noastre.
Pentru mine „Everything Everywhere All Once” este o călătore cinematografică originală, despre autodescoperire și puterea conexiunii umane de a depăși obstacole aparent de netrecut. De asemenea, filmul ne provoacă să luăm în considerare modurile în care alegerile noastre ne modelează viața și lumea din jurul nostru.
Câteva lucruri absolut impresionate despre realizarea filmului
Acum că am vorbit despre mesaje, simboluri și semnificație, as vrea să vă prezint și câteva lucruri absolut interesante pe care le-am descoperit citind despre EEAAO.
🟡Acesta este primul rol mare pentru Ke Huy Qu în ultimii 20 de ani. El a jucat în rolul secundar in EEAAO și a luat primul Oscar din carieră. Poate nu știați, dar el este actorul care l-a interpretat pe puștiul din Indiana Jones, cu Harrison Ford. Deși abandonase aproape complet ideea unui succes la Hollywood, vorba americanului: good things come to those who wait.
🟡Efectele speciale pentru acest film au fost realizate de 5 persoane care nu au studiat deloc, ci au învățat singuri VFX. Ei au urmărit tutoriale pe Youtube și în timpul pandemiei s-au ocupat de efectele pentru film
🟡Michelle Yeoh a devenit prima actriță de origine asiatică recompensată cu trofeul Oscar pentru rol principal
🟡Everything Everywhere All at Once a bătut recordul deținut de Return of the King, ultimul film din trilogia LOTR. Pană în acest an, Return of the King era filmul cu cele mai multe premii primite din istorie. În total, Everything Everywhere a avut 691 de nominalizări și 336 de premii în total. Iar Return of the KIng a avut 337 nominlizări și 213 premii câștigate. E drept că la acel moment existau mult mai puține asociații care să ofere premii. IndieWire a analizat si mai departe și a comparat doar premiile câștigate de la aceleași organizații și scorul a fost tot în favoarea EEAAOL 39 la 37.
